Domnisoara Pogany

Nu privi inapoi cu manie

Sau priveste inainte cu incredere. Cred ca cele 2 tipare frazeologice sau locutiuni, cum vreti sa le spuneti, sunt congruente/egale. Zic asta fiindca momentul zero, momentul in care spui una din cele doua locutiuni, presupune impacarea cu sinele, cu adevarul. Asta dupa ce, in prealabil, adevarul te-a scos din sarite. Iar furia este ca si focul, arde tot si nu lasa nimic in urma. Metaforic putem spune ca lasa „curat”, deci te lasa impacat cu sine, cu trecutul tau dar si cu viitorul tau.

Titlul postarii de azi este „dictat” de faptul ca in saptamana ce tocmai se incheie, am folosit chiar eu locutiunea Nu privi inapoi cu manie iar fotografia propusa nu cred ca are nevoie de introducere. Este chiar Domnisoara Pogany, a lui Brancusi. Lucrarea este expusa la Muzeul de arta din Craiova si este controversata in sensul ca prin anii 50, se spune ca nu stiu ce artist ar fi folosit matrita originala a lui Brancusi pentru a turna in bronz o ultima domnisoara Pogany. Oricum ar fi, lucrarea reprezinta un simbol national al artei moderne romanesti si care prin ochii sai imensi, sprancenele puternic arcuite, pozitia mainilor, imi transmite acea stare de „Sunt OK cu mine insumi!”.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s